Avantajele si dejavantajele integrarii tarilor candidate la U.E.
Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza in materie de formulare si aplicare de politici economice.dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta.Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramine in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.Citeva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla “anexa”, fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si socioal. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobinzilor ridicate.Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trbuie judecata si prin prisma navoii de “adapostire” fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.Avind in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE.Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptind unele bariere netarifare pentru agricultura si citeva sectoare industriale protejate de UE – Romania este de facto integrata in comertul comunitar.Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE.Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.AgriculturaConcesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti de competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului exten al romaniei fiind mai putin competitive decit al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate.Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7%cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari – reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare.Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE.Agricultura romaniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii.desii exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE.Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romaniei,in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,odata cu intrarea in CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent.Romania are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca in agricultura – 27,9%.Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructuirari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe linga somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer.IndustriaAvantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj.In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care ,procentul importurilor din UE a ramas constant, insa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii.Fara o restructurare adecvata pina in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitie cu UE.Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hirtiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decit oricare din tarile CEFTA.structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii.Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantajcomparativ cu tarile UE, mentinind acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital,la momentul integrarii acest sector va avea de cistigat dezvoltindu-se si creind locuri de munca.Industria incaltamintei si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentind 32,43% din totalul exportuluiv si 47,04% din exportul romanesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si slarizare al fortai de munca in acest domeniu, o face viabila.Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cit si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca.Industria sticli si ceramiciiva avea de pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca.Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu atit mai mari vor fi cistigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile desvoltindu-se si cistigind pe seama pierderilor altor tari.In domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romania va avea de cistigat in acest domeniu la momentul integrarii.Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei.Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.
marți, 12 mai 2009
luni, 11 mai 2009
BENEFICII SI COSTURI PENTRU MEDIUL DE AFACERI
În contextul aderarii la Uniunea Europeana, mediul corporatist va suferi transformari si remodelari structurale semnificative, impactul aderarii rasfrangandu-se într-o masura mai mica sau mai mare asupra tuturor companiilor din Romania, indiferent de sectoarele economice în care activeaza, de structura capitalului sau marimea acestora.
Dar sunt companiile romanesti constiente de oportunitatile si costurile aferente accesului la o piata unica de peste 450 de milioane de oameni? Fara riscul de a gresi putem spune ca, la un an si jumatate pana la momentul integrarii, impactul acesteia nu mai poate fi ignorat de managementul companiilor.
În conditiile integrarii, dimensiunea pietei interne nu mai reprezinta un avantaj stimulator, ceea ce transfera competitia pentru investitiile straine directe în planul costului si al calificarii fortei de munca, al nivelului coruptiei si al fiscalitatii.
La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor în si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei de plata a TVA în vama.
Îndepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan- europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente în Romania. Sub conditia îmbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.
Dar care sunt riscurile pietei unice? În primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana. Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.
Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene în domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta în pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor în unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.
De asemenea, desi comertul intracomunitar va fi facilitat din punct de vedere logistic prin eliminarea formalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative suplimentare pentru companiile romanesti. Astfel, desi operatiunile de import/export aferente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor fi înlocuite de achizitii si livrari intracomunitare - tranzactii ce se vor desfasura în conformitate cu sistemul comunitar de TVA. În noile conditii, companiile romanesti vor avea obligatia depunerii unor declaratii suplimentare (cum ar fi declaratia recapitulativa privind TVA si Instrastat) cu privire la tranzactiile intracomunitare cu bunuri si vor avea nevoie de documente care sa justifice transportul bunurilor în alt stat membru. Companiile va trebui sa implementeze proceduri interne de urmarire a acestor livrari si achizitii, sa primeasca si sa centralizeze documentele de transport si sa revizuiasca toate contractele de livrari pentru a asigura îndeplinirea obligatiilor de TVA. De asemenea, sistemele contabile si IT va fi trebui sa fie adaptate pentru a înregistra si a extrage toate aceste informatii obligatorii pentru emiterea noilor declaratii.
Printre costurile indirecte ale integrarii putem mentiona pregatirea personalului din compartimentele logistice si financiare în vederea aplicarii legislatiei comunitare, schimbarea sistemelor IT si costurile cu normele de sanatate si securitate ocupationale impuse de UE.
Pentru companiile care sunt deja implicate în relatii intense cu UE, integrarea va reprezenta cu siguranta o oportunitate. În acelasi timp, aderarea la UE ar putea conduce la disparitia multor IMM-uri, în cazul în care acestea nu au capacitatea mobilizarii de resurse financiare sporite pentru a acoperi costurile integrarii. Instrumentele principale la îndemana autoritatilor pentru consolidarea sectorului de IMM-uri sunt ajutoarele de stat, ce pot lua forma subventiilor, scutirilor si amanarilor la plata taxelor, suportarii partiale a costurilor cu protectia mediului si pregatirea personalului, promovarea exporturilor. Toate aceste masuri va trebui însa sa respecte limitele stricte impuse de UE în scopul evitarii distorsiunilor concurentiale.
Cei mai mari castigatori ai aderarii par a fi companiile multinationale europene ce activeaza pe piata. Acestea au capacitatea de a absorbi mai usor costurile integrarii, beneficiind de experienta si know-how de la companiile din grup aflate în statele membre. Eliminarea barierelor tarifare si netarifare va face produsele acestora mai competitive si va permite implementarea centrelor regionale de distributie. De asemenea, existenta unui mediu stabil de afaceri si armonizarea legislatiei vor putea determina mutarea capacitatilor de productie catre granitele estice ale UE, în cautarea unei forte de munca mai ieftine.
Conform unui studiu derulat de Asociatia Europeana a Camerelor de Comert si Industrie, doar 4% din firmele romanesti detin informatii complete asupra aquis-ului comunitar si doar jumatate din acestea sunt pregatite pentru aplicarea efectiva a prevederilor relevante ale legislatiei comunitare. La un an si jumatate pana la aderare si avand în vedere ca nu vor exista perioade tranzitorii pentru majoritatea schimbarilor legislative, aceasta statistica este îngrijoratoare. Numai companiile care vor fi pe deplin constiente de impactul aderarii la UE, cele care sunt capabile sa identifice potentialele riscuri si sa faca schimbarile necesare, vor putea face fata pietei unice impuse de integrare si vor beneficia de oportunitatile aduse de aceasta.
Dar sunt companiile romanesti constiente de oportunitatile si costurile aferente accesului la o piata unica de peste 450 de milioane de oameni? Fara riscul de a gresi putem spune ca, la un an si jumatate pana la momentul integrarii, impactul acesteia nu mai poate fi ignorat de managementul companiilor.
În conditiile integrarii, dimensiunea pietei interne nu mai reprezinta un avantaj stimulator, ceea ce transfera competitia pentru investitiile straine directe în planul costului si al calificarii fortei de munca, al nivelului coruptiei si al fiscalitatii.
La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor în si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei de plata a TVA în vama.
Îndepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan- europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente în Romania. Sub conditia îmbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.
Dar care sunt riscurile pietei unice? În primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana. Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.
Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene în domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta în pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor în unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.
De asemenea, desi comertul intracomunitar va fi facilitat din punct de vedere logistic prin eliminarea formalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative suplimentare pentru companiile romanesti. Astfel, desi operatiunile de import/export aferente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor fi înlocuite de achizitii si livrari intracomunitare - tranzactii ce se vor desfasura în conformitate cu sistemul comunitar de TVA. În noile conditii, companiile romanesti vor avea obligatia depunerii unor declaratii suplimentare (cum ar fi declaratia recapitulativa privind TVA si Instrastat) cu privire la tranzactiile intracomunitare cu bunuri si vor avea nevoie de documente care sa justifice transportul bunurilor în alt stat membru. Companiile va trebui sa implementeze proceduri interne de urmarire a acestor livrari si achizitii, sa primeasca si sa centralizeze documentele de transport si sa revizuiasca toate contractele de livrari pentru a asigura îndeplinirea obligatiilor de TVA. De asemenea, sistemele contabile si IT va fi trebui sa fie adaptate pentru a înregistra si a extrage toate aceste informatii obligatorii pentru emiterea noilor declaratii.
Printre costurile indirecte ale integrarii putem mentiona pregatirea personalului din compartimentele logistice si financiare în vederea aplicarii legislatiei comunitare, schimbarea sistemelor IT si costurile cu normele de sanatate si securitate ocupationale impuse de UE.
Pentru companiile care sunt deja implicate în relatii intense cu UE, integrarea va reprezenta cu siguranta o oportunitate. În acelasi timp, aderarea la UE ar putea conduce la disparitia multor IMM-uri, în cazul în care acestea nu au capacitatea mobilizarii de resurse financiare sporite pentru a acoperi costurile integrarii. Instrumentele principale la îndemana autoritatilor pentru consolidarea sectorului de IMM-uri sunt ajutoarele de stat, ce pot lua forma subventiilor, scutirilor si amanarilor la plata taxelor, suportarii partiale a costurilor cu protectia mediului si pregatirea personalului, promovarea exporturilor. Toate aceste masuri va trebui însa sa respecte limitele stricte impuse de UE în scopul evitarii distorsiunilor concurentiale.
Cei mai mari castigatori ai aderarii par a fi companiile multinationale europene ce activeaza pe piata. Acestea au capacitatea de a absorbi mai usor costurile integrarii, beneficiind de experienta si know-how de la companiile din grup aflate în statele membre. Eliminarea barierelor tarifare si netarifare va face produsele acestora mai competitive si va permite implementarea centrelor regionale de distributie. De asemenea, existenta unui mediu stabil de afaceri si armonizarea legislatiei vor putea determina mutarea capacitatilor de productie catre granitele estice ale UE, în cautarea unei forte de munca mai ieftine.
Conform unui studiu derulat de Asociatia Europeana a Camerelor de Comert si Industrie, doar 4% din firmele romanesti detin informatii complete asupra aquis-ului comunitar si doar jumatate din acestea sunt pregatite pentru aplicarea efectiva a prevederilor relevante ale legislatiei comunitare. La un an si jumatate pana la aderare si avand în vedere ca nu vor exista perioade tranzitorii pentru majoritatea schimbarilor legislative, aceasta statistica este îngrijoratoare. Numai companiile care vor fi pe deplin constiente de impactul aderarii la UE, cele care sunt capabile sa identifice potentialele riscuri si sa faca schimbarile necesare, vor putea face fata pietei unice impuse de integrare si vor beneficia de oportunitatile aduse de aceasta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
