BENEFICII SI COSTURI PENTRU MEDIUL DE AFACERI

În contextul aderarii la Uniunea Europeana, mediul corporatist va suferi transformari si remodelari structurale semnificative, impactul aderarii rasfrangandu-se într-o masura mai mica sau mai mare asupra tuturor companiilor din Romania, indiferent de sectoarele economice în care activeaza, de structura capitalului sau marimea acestora.

Dar sunt companiile romanesti constiente de oportunitatile si costurile aferente accesului la o piata unica de peste 450 de milioane de oameni? Fara riscul de a gresi putem spune ca, la un an si jumatate pana la momentul integrarii, impactul acesteia nu mai poate fi ignorat de managementul companiilor.

În conditiile integrarii, dimensiunea pietei interne nu mai reprezinta un avantaj stimulator, ceea ce transfera competitia pentru investitiile straine directe în planul costului si al calificarii fortei de munca, al nivelului coruptiei si al fiscalitatii.

La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor în si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei de plata a TVA în vama.

Îndepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan- europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente în Romania. Sub conditia îmbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.

Dar care sunt riscurile pietei unice? În primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana. Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.

Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene în domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta în pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor în unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.

De asemenea, desi comertul intracomunitar va fi facilitat din punct de vedere logistic prin eliminarea formalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative suplimentare pentru companiile romanesti. Astfel, desi operatiunile de import/export aferente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor fi înlocuite de achizitii si livrari intracomunitare - tranzactii ce se vor desfasura în conformitate cu sistemul comunitar de TVA. În noile conditii, companiile romanesti vor avea obligatia depunerii unor declaratii suplimentare (cum ar fi declaratia recapitulativa privind TVA si Instrastat) cu privire la tranzactiile intracomunitare cu bunuri si vor avea nevoie de documente care sa justifice transportul bunurilor în alt stat membru. Companiile va trebui sa implementeze proceduri interne de urmarire a acestor livrari si achizitii, sa primeasca si sa centralizeze documentele de transport si sa revizuiasca toate contractele de livrari pentru a asigura îndeplinirea obligatiilor de TVA. De asemenea, sistemele contabile si IT va fi trebui sa fie adaptate pentru a înregistra si a extrage toate aceste informatii obligatorii pentru emiterea noilor declaratii.

Printre costurile indirecte ale integrarii putem mentiona pregatirea personalului din compartimentele logistice si financiare în vederea aplicarii legislatiei comunitare, schimbarea sistemelor IT si costurile cu normele de sanatate si securitate ocupationale impuse de UE.

Pentru companiile care sunt deja implicate în relatii intense cu UE, integrarea va reprezenta cu siguranta o oportunitate. În acelasi timp, aderarea la UE ar putea conduce la disparitia multor IMM-uri, în cazul în care acestea nu au capacitatea mobilizarii de resurse financiare sporite pentru a acoperi costurile integrarii. Instrumentele principale la îndemana autoritatilor pentru consolidarea sectorului de IMM-uri sunt ajutoarele de stat, ce pot lua forma subventiilor, scutirilor si amanarilor la plata taxelor, suportarii partiale a costurilor cu protectia mediului si pregatirea personalului, promovarea exporturilor. Toate aceste masuri va trebui însa sa respecte limitele stricte impuse de UE în scopul evitarii distorsiunilor concurentiale.

Cei mai mari castigatori ai aderarii par a fi companiile multinationale europene ce activeaza pe piata. Acestea au capacitatea de a absorbi mai usor costurile integrarii, beneficiind de experienta si know-how de la companiile din grup aflate în statele membre. Eliminarea barierelor tarifare si netarifare va face produsele acestora mai competitive si va permite implementarea centrelor regionale de distributie. De asemenea, existenta unui mediu stabil de afaceri si armonizarea legislatiei vor putea determina mutarea capacitatilor de productie catre granitele estice ale UE, în cautarea unei forte de munca mai ieftine.

Conform unui studiu derulat de Asociatia Europeana a Camerelor de Comert si Industrie, doar 4% din firmele romanesti detin informatii complete asupra aquis-ului comunitar si doar jumatate din acestea sunt pregatite pentru aplicarea efectiva a prevederilor relevante ale legislatiei comunitare. La un an si jumatate pana la aderare si avand în vedere ca nu vor exista perioade tranzitorii pentru majoritatea schimbarilor legislative, aceasta statistica este îngrijoratoare. Numai companiile care vor fi pe deplin constiente de impactul aderarii la UE, cele care sunt capabile sa identifice potentialele riscuri si sa faca schimbarile necesare, vor putea face fata pietei unice impuse de integrare si vor beneficia de oportunitatile aduse de aceasta.